Reforma clasei politice și a funcției publice este un subiect de actualitate! Ca bun cetățean (educat, plătitor de taxe și impozite, cu copii cărora le doresc un viitor bun în România) mă interesează subiectul, deci exist, deci mă implic! Astăzi cu o poveste (contra)exemplu! …

Faptul că există decalaje de formare, de abordare a funcției și responsabilității publice sau de salarizare între funcționarii publici (de nivel central vs.local sau la nivel de instituți publice de același nivel) este o evidență probată de nenumărate informații de presă sau de experiențe personale ale fiecăruia dintre noi. Am simțit și evaluat fiecare dintre noi atitudini prietenești sau ostile, profesioniste sau habarnist-agresive de fiecare dată când am fost la un ghișeu, într-o audiență sau la o conferință la care au participat și funcționari publici.

Evident, este interesantă perspectiva funcționarilor publici “beneficiari” de servicii publice, în raport cu atitudinea colegilor funcționari publici “prestatari” de servicii publice, dar această analiză nu face obiectul articolului!

Tocmai de aceea cred că o reformă a funcției publice, o clarificare a interesului public, o redefinire a statutului funcționarului public, precum și o reconstrucție a instituțiilor care să formeze funcționarii publici sunt acțiuni necesare pentru însănătoșirea sistemului public din România. Dar despre asta am mai scris.

Am însă și o teamă, referitoare la obiectivele și opțiunile reformei, așa cum este ea dirijată de actualii “creatori” politico-instituționali: va forma viitorii funcționari publici creând un momento T-zero (așa cum a făcut după război ENA – instituția franceză luată ca model, cel puțin declarativ) sau va face cursuri formale pentru a re-brendui cu patalamale lucioase și a-i legitima pe cei aflați deja în funcția publică, mulți dintre ei activiști politici sau lipitori de afișe recompensați cu poziții în sistem, fii de “contribuabili” față de care cineva, persoana cheie în instituție sau partid politic are datorii diverse?  Dar sunt convins că în interesul reformei această deciziei este deja luată! …

Și acum povestea.

Perioada în care eu am participat la cursurile de formare destinate înalților funcționari publici (2008-2009) s-a suprapus perioadei de schimbare de guvernare: a plecat guvernul PNL-UDMR și a venit guvernul PDL-PSD. Participanți erau circa 60 de funcționari publici, mai mult sau mai puțin înalți (cf. definiției dată de Legea 188 a funcționarilor publici): prefecți, subprefecți, secretari generali, secretari generali adjuncți, directori și sefi de servicii, dar și alți funcționari interesați de profesionalizare.

Când am început cursul (sept. 2008), identificasem printre noi două categorii de funcționari publici :

1. unii, deținători de poziție de înalt funcționar public (prefecți, subprefecți, secretari generali…), foști membrii ai partidelor la putere, care i-au instalat în acele funcții, aveau nevoie de diploma INA pentru a rămâne în post (cf. modificarilor legale), deoarece nu aveau nivelul de formare necesar pentru poziția ocupată (deci participarea la curs era necesară), iar
2. ceilalți, printre care și eu, dornici de profesionalizare și aspiranți la poziții de înalt funcționar public, așa cum legea, INA și programul de formare parcurs o prevedeau!

Când am terminat cursul (martie 2009), niciunul nu mai eram în poziția de start: în cel mai bun caz, un pas înapoi, cel mai adesea un salt (șut) în afara funcției publice!

Ianuarie 2009 – zi de cursuri  la INA: colegul nostru L.S, prefect, fost membru PNL (formațiune politică din care s-a retras după instalarea ca prefect), întârzie deoarece a trebuit să participe, alături de toți prefecții din țară, la înscăunarea noului ministru de interne. Ne povestește dialogul halucinant pe care l-a avut cu noul ministru la momentul depunerii juramântului acestuia:

— Buna ziua, îmi păreți cunocut, zice noul ministru!
— Domnul ministru, am fost 5 ani colegi de grupă la Facultatea de Transporturi!, zice colegul-prefect
— Aveți dreptate, îmi amuntesc bine acum! După ce se termină ceremonia vă rog să treceți să discutăm, să vedem ce probleme aveți, ce putem face împreună ! Unde sunteți acum ? Ce funcție aveți ?
— Păi, domnul ministru, am fost prefect de T… și tocmai am fost informat că ați semnat în această dimineață ordinul de înlăturare a mea din funcția de prefect!, zice colegul-fost-prefect.

Tăcere… Guvernarea și reforma au continuat ! Noi ne-am susținut examenele, ne-am luat diplomele, le-am pus la colecție (la insectar, cum spunea cineva) și ne-am văzut de viețile noastre ! Au trecut anii. Cei mai concilianți au obținut posturi sau și-au conservat posturile !

Nu mai aveam direct  nicio veste despre colegul de INA L.S. Știam din presă că a avut funcții de coordonare teritorială importantă în ultimii 3-4 ani și că s-a descurcat foarte bine ! L-am regăsit acum două luni pe o listă de candidați la primăria orașului reședință a județului în care fusese prefect! Era membru PSD acum! Se pare că s-a împăcat cu călăii săi profesionali! Asta-i viața!  A pierdut alegerile! Asta-i viața!… Poate va avea o șansă nouă peste 4 ani, cu PNL sau altă formațiune de data aceasta!… nu se știe…

Reforma politică și a funcției publice merge înainte! Cu oameni noi, desigur?…. sau cum spunea cineva “de la butoane”: la vremuri noi, tot noi!