Vulnerabilitățile normative si instituționale ale Bucureștiului – între vorbe (teorie, legi…)  și fapte (capacitate operațională și asumare instituțional-administrativă…)

Teoretizând despre vulnerabilități în vremuri liniștite…

Vulnerabilitatea urbană este cel mai adesea analizată doar din perspectiva pericolului de prăbușire a clădirilor la seisme. Dar vulnerabilitatea orașelor/teritoriilor nu trebuie limitată doar la această categorie de riscuri. Vulnerabilitatea este în primul rând expunerea fizică la un pericol, apoi o anumită fragilitate în raport cu acest eveniment și în cele din urmă lipsa de cunoaștere a modului în care o societate/o organizație să se comporte în caz de dezastru. Cuvântul este derivat din vulnerabilitate vulnerabilă, de la „vulnerabilis” în limba latină „vulnerare” care înseamnă „rănit”, care poate fi rănit, să fie afectat de un pericol extern. Prin extensie, este sinonim cu fragilitate în raport cu o amenințare. Citește și restul

Scriu/spun de ani buni ca Romania este singura tara din UE (si nu numai) fara legislatie care să favorizeze realizarea de politici și rezerve funciare, precum si aplicarea dreptului de preempțiune urban.
Toti șmecherii de la manetele puterii de 27 de ani, indiferent de culoare, au avut grijă ca aceste instrumente juridice și operaționale să nu se legifereze pentru ca terenurile lor urbane (obținute pe căi diverse, cel mai adesea legale) să poată fi valorificate pe o piață imobiliară slab reglementată și puternic speculată și controlată! Citește și restul

S-a întâmplat în 1866 și este vorba de Alexandru Ioan CUZA, dar dacă vi se pare că exemplul ar trebui să fie cunoscut politicienilor și votanților contemporani nouă, va rog citiți mai departe !….

La alegearea sa, în ianuariei 1859 Cuza a fost pus să jure că va abdica după 7 ani de domnie [n.n. adică în ian.1866] pentru a lăsa tronul unui „prinț străin dintr-o țară nemegieșă cu România” [n.n.megieș = vecin], precum se cerea într-una din prevederile divanelor ad-hoc din 1857. Cum termenul stabilit trecuse, în noaptea de 11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost forțat să abdice și să părăsească țara. Pe actul iscălit de Cuza scria: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi, 11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna unei Locotenențe Domnești și a Ministrului ales de popor“. Citește și restul

În anumite privințe, îmi pare că suta de ani ce ne desparte de vremea Marelui Război nu ne-a făcut să progresăm / să ne schimbăm foarte mult!

Ca și în urmă cu o sută de ani, în 1917, iarna în București a fost geroasă ! În contextul regimului strict impus de ocupația germană, a existat și o accentuată criză de lemne de foc, fapt care a determinat populația să valorifice și să pună pe foc garduri, lemnăria clădirilor în construcție și …să taie toți arborii din Cișmigiu !
Ieri , 30 ian.2017, am constatat că pe str.Carol Knappe au fost tăiați 3 castani , tăiați discret la adăpostul nopții și nepăsării generale ! Citește și restul

..de Ziua Unirii… ne amintim de Cuza si Kogălniceanu, dar au mai fost și alții: ce politicieni am avut noi atunci, zicea Cineva mai ieri… Promovez azi memoria unui discret dar valoros politician care a contribuitla Istoria Romaniei: Vasile Boerescu !

Deputatul Vasile Boerescu, în ianuariei 1859, într-o şedinţă a Adunării Elective, a propus alegerea pe tronul de la Bucureşti a proaspătului domnitor al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. Vasile Boerescu a fost inspirat şi a argumentat juridic dubla alegere prin recursul la modelul reprezentat de Suedia şi de Norvegia, care aveau acelaşi monarh. În 24 ianuarie 1859, tot Vasile Boerescu a susținut cel dintâi discurs după realizarea actului electiv din şedinţa Adunării Elective a Munteniei. Si contributiile sale politice au continuat si in jurul anului 1866, respectiv 1877 !  Citește și restul

În 27 decembrie 1989 era publicat Decretul-lege nr.1 / 1989 prin care Consiliul Frontului Salvarii Nationale a decretat abrogarea a 13 legi, decrete si alte acte normative emise de fostul regim dictatorial, “acte normative cu un profund caracter nedrept şi contrare intereselor poporului român”, dintre care 3 acte normative aveau legatură cu domiciliul şi planificarea (sistematizarea) urbană şi teritorială :
– Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale;
– Decretul nr.56/1978 privind organizarea Comisiei centrale de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale şi a comisiilor locale de sistematizare.
– Decretul nr.68/1976 privind schimbarea domiciliului din alte localităţi în oraşe declarate potrivit legii oraşe mari.
Citește și restul

Administrația se face prin acte de administrație: decizii, finanțări, clarificare de responsabilități între nivelurile administrativ-teritoriale, asumare de responsabilități de către instituții și persoane ce ocupă funcții publice, comunicare și transparență!

Din păcate, aceste elemente fundamentale nu se aplică în relația dintre instituții, autorități și cetățeni când este vorba despre repararea podului nostru. Autoritățile publice județene și centrale, deși au primit solicitări oficiale din partea Primăriei com.Vadu Pașii nu au răspuns, încălcând astfel legea! Dar nu le pasă! Citește și restul

În contextul extinderii rețelei de căi ferate din România sfîrșitului de secol al XIX-lea, în 1881 are loc la Mărășești joncțiunea dintre liniile ce veneau dinspre nord (de la Suceava pe valea Siretului) și vest (de la Vârciorova…București). Acest ultim segment de cale ferată de 89,9 km, inclusiv poduri, rambleee și deblee, halte și stații, a fost realizat într-un an și 8 luni (nov.1879-iul.1881). Citește și restul