Bucureștiul meu, Date, locuri și fapte, Guvernanță urbană și teritorială

2 aprilie – 153 de ani de la intrarea în vigoare a Legii de organizare a comunelor urbane și rurale, dar și 150 de ani de “Ce-ți dorescu eu ție, dulce Românie”.

2 aprilie –  153 de ani de la intrarea în vigoare a Legii de organizare a comunelor urbane și rurale (Legea nr. 394/1864 pentru comunele urbane și rurale), dar și 150 de ani de “Ce-ți dorescu eu ție, dulce Românie” (în 1867, Mihai Eminescu a publicat, în Familia, poemul “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie).

…iar cadrul legislativ specific organizării administrativ-teritoriale a Românie, respectiv țelurile țării acesteia nu s-au schimbat foarte mult. Pe alocuri, și mă refer la mecanismele de guvernanță teritorială și la regulile de organizare a localităților, comunelor și orașelor din România, lucrurile stau chiar mai rău decât atunci. Mă explic :

  • În 1864 aveam reguli cu privire la constituirea comunelor: “Nici o comună nu va pute numera mai puținu de una sută familii seu cinci sute locuitori”. // În 2017 nu avem o asemenea regulă, dar avem numeroase comune cu mai puțin de 500 locuitori!
  • În 1864 comunele care nu se puteau susține financiar sau care nu puteau îndeplini anumite sarcini administrative se puteau comasa/uni cu altele din vecinătate “ Neputendu o comună purta singură tote sarcinele ce ‘i sunt inpuse, va ave dreptulu se se întrunescă cu una, seu mai multe comune vecine, spre a forma numai o singură comună în privintia acelor sarcini” // În 2017, deși cca 80% dintre comune nu au resurse financiare proprii care să asigure măcar funcționarea instituțională, nu realizarea de investiții/cofinanțări pentru dezvoltare locală, nu avem în legislație posibilitatea desființării lor administrative.
  •  În 1864 aveam prevăzut cazul în care o comună se poate dezmembra “Asemene și cându administrațiunea unei comune aru întempina dificultăți din causa prea marei întinderi seu prea marelui numeru de familii domiciliate în întrulu ei, comuna se va pute subdespărți în mai multe secțiuni, dară care totuși, în interessele cele mari și în raporturile sale esteriore, va înfățisia una și singură comună, și va ave o unitate de administrațiune” // În 2017 avem cadru legal pentru dezmembrarea de comune, fără ca efectele financiare (creșterea costurilor administrative) să fie analizate în raport cu elementele care determină separarea (???).
  • În 1864 aveam două categorii de comune (urbane și rurale), și 4 categorii de localități (orașe, orășele/târguri, sate și cătune) // În 2017, avem două categorii de unități administrativ-teritoriale (urbane, rurale), dar și 7 categorii de localități (municipii, orașe, orașe-reședință, sate, sate-reședință, localități componente, sate aparținătoare) ierarhizate în 6 ranguri (rangul 0 – Capitala României, municipiu de importanţă europeană; rangul I – municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european; rangul II – municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi; rangul III – oraşe; rangul IV – sate reşedinţă de comună; rangul V – sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor).

Menținăm că în 2016, MDRAP a promovat un proiect de LEGE PRIVIND APROBAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL SECŢIUNEA A IV-A – REŢEAUA DE LOCALITĂŢI (care să înlocuiască, după aprobarea Parlamentului actuala Lege 351/2001). Acest proiect de lege (ignorat de Parlamentul actual, la fel ca toate celelalte inițiative ale Guvernului tehnocrat în materie de amenajarea teritoriului, urbanism, locuire – așa cum sunt proiectele de lege privind aprobarea Strategiei de dezvoltare Teritorială a României, a Condominiilor și Asociațiilor de proprietari sau OUG 100/2016 de modificare si completare a L.350/2001) complică și mai mult ierarhia unităților administrativ-teritoriale (vezi si hartile atasate), noilor categorii nefiind asociate resurse financiare sau/și responsabilități sporite în ansamblul cadrului legal : a) Municipiu capitală, de importanţă naţională şi europeană, b) Municipii poli regionali principali cu potenţial transnațional, c) Municipii poli regionali secundari, d) Municipii poli judeţeni principali, e) Municipii și orașe poli judeţeni secundari, f) Municipii și orașe centre urbane cu rol zonal, g) Municipii și orașe centre urbane cu funcţii specializate ; g) Comune poli rurali – comune cu rol de servire intercomunală la nivelul zonelor lipsite de oraşe pe o distanţă de minim 25 km; h) alte comune.

  • În 1864, prevederile legii aveau aplicare imediată (la 3 zile de la aprobare) // În 2017, proiectul MDRAP privind Rețeaua de localități prevedea că “Dacă până la data de 31 decembrie 2025 comunele nu respectă dotările prevăzute în anexa nr. III, nu îndeplinesc indicatorii prevăzuți la anexa nr. VII și nu se unifică administrativ potrivit prevederilor art. 7 alin. (2), acestea se unifică administrativ, începând din data de 1 ianuarie 2026, cu alte unități administrativ-teritoriale învecinate, la inițiativa Guvernului prin lege, potrivit unei proceduri aprobate de Guvern, prin hotărâre”.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie ? Reformă și eficientă guvernanță teritorială, asumare și responsabilitate a oamenilor de stat, a (înalților) funcționarilor publici și a profesioniștilor teritoriului, participare publică ! Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

Legea nr. 394/1864 pentru comunele urbane și rurale.

 

ALECSANDRU IOAN I

cu mila lui Dumnedeu și voința națională

Domnu Principatelor-Unite-Române.

La toti de față și viitoriu sănătate.

 

Luându în considerație raportulu cu No. 8,433, alu Domnului Ministru Secretaru de Statu la Departamentulu de Interne, pe lânge care Mi s’a presentatu spre înterire Proiectulu de lege, Comunală votatu și adoptatu de Adunarea legislativă

Amu înteritu și înterimu, promulgatu și promulgămu ce urmediă:

CAPITOLU I – FORMAREA COMUNEI

Art. 1.

Tote satele, orașiele și orășielele (tergurile) României, voru forma pe viitoriu comune indipendinte, supuse legei de fatie.

Comunele se înpartu în comune rurale, compusse din unul sau mai multe sate cătune etc. și în comune urbane, adică orașie și orășiele.

Art. 2.

Comuna îngrijesce singură interessele sale și se administră de sine în marginea legiloru. Ea formediă o personă juridică.

Art. 3.

Totu locuitorulu face parte dintr’o comună și contribue la sarcinile comunale. Acei carii locuescu afară de unu centru de populațiune, sunt îndatoriti se se înscrie și se facă parte din comuna cea mai apropiată de locuintia loru.

Art. 4.

Nici o comună nu va pute numera mai puținu de una sută familii seu cinci sute locuitori.

Satele care nu voru ajunge la acestu numeru, precum și cătunele și locuintiele isolate, se voru uni cu comuna cea mai apropiată.

Satele carii, avendu mai puținu de una sută familii, aru declara că potu se susține singure sarciniele comunale, se voru pute recunosce ca comune.

Art. 5.

Neputendu o comună purta singură tote sarcinele ce ‘i sunt inpuse, va ave dreptulu se se întrunescă cu una, seu mai multe comune vecine, spre a forma numai o singură comună în privintia acelor sarcini.

Asemene și cându administrațiunea unei comune aru întempina dificultăți din causa prea marei întinderi seu prea marelui numeru de familii domiciliate în întrulu ei, comuna se va pute subdespărți în mai multe secțiuni, dară care totuși, în interessele cele mari și în raporturile sale esteriore, va înfățisia una și singură comună, și va ave o unitate de administrațiune.

Nici o întrunire seu deslipire a unei comune nu se va pute face de câtu din trei în trei ani, socotindu-se de la ânteia classificare.

Art. 6.

Tote întrunirile și deslipirile despre care se vorbesce în articolulu de mai susu, nu se voru pute efectua de câtu după următorele moduri:

Consiliulu comunalu, despre care se va vorbi mai la vale, alu comunei care aru dori întrunirea sea cu o altă comună, seu deslipirea uneia din părțile sale, va fi datoru a esamina prealabilu chuestiunea, consultendu și pe cei mai inpuși dintră contribuabilii comunei. Asemene consultare se va face și de cătră Consiliele celor-l-alte comune interessate în chuestiune.

La casu de învoirea tutuloru părțiloru interessate, Consiliele comunale respective vor constata decisiunea luată prin unu procesu verbalu, care se va aduce la cunoscintia Prefectului; Prefectulu, în urma chibsuirei făcută cu Comitetulu permanentu, va raporta Ministeriului de Interne, spre a se înteri lucrarea prin ordonantie Domnescă, iar la casu de contestațiune din partea unia din părțile interessate, chuestiunea se va supune aprobărei Comitetului permanentu de districtu, remâindu decisiunea definitivă la acestu din urmă.

Comitetulu permanentu aflendu nedomirire în hotărârea chuestiunei, va pute numi o Comisiune consultativă compussă dintră membrii cei mai luminati ai comuneloru interessate; acea Comissiune întrunindu-se cu Consiliele comunale respective sub președintia Sub-prefectului arondisimentului în care se află comuna care cere întrunirea seu deslipirea, va espune resultatulu deliberațiunei printr’unu prescriptu-verbalu, care se va comunica Comitetului permanentu.

Art. 7.

Ori ce întrunire seu deslipire de comună ar modifica circonscripțiunea unui districtu, nu se va pute pronuncia de câtu prin o lege.

Art. 8.

Averea proprie a comunei întregi, seu a unei părti din comună care se întrunesce cu o altă comună vecină, remâne a sa proprie.

Art. 9.

Classificarea comuneloru în rurale și urbane, după cuprinderea Art. 1. se va face de câtră Guvernu și se va supune Camerei în cea ânteiu sessiune după promulgarea acestei legi.

Nici o schimbare în classificarea acesta nu se va pute apoi face de câtu, în intervalulu de cinci în cinci ani, totu prin lege.

CAPITOLU II – DATORIILE COMUNELORU

Art. 10.

Fiă-care comună este datore a ave o casă a comunei numită Primărie.

Art. 11.

Fiă-care comună este datore a îngriji de cultulu, de biserica seu de bisericele religiunei la care aparține. Ea este datore a plăti pe preoții și servitorii bisericiloru sale. Nimeni înse nu este îndatoratu se contribue pentru serviciulu unui cultu care nu este alu seu.

Art. 12.

Contribuțiunea pentru serviciulu cultului va fi deosebită de cele-l-alte dări.

Art. 13.

Fiă-care comună este datore a îngriji de neputincioșii sei și de copii gesiti.

Art. 14.

Fiă-care comună va fi datore a ave una seu mai multe scole de băeți și de fete, conformu disposițiiloru legei de instrucțiune publică.

Art. 15.

Fiă-care comună urbană va ave un corpu de pompieri bine disciplinati, instruiti la meștesiugulu loru și înarmati.

Art. 16.

Fiă-care comună urbană de la 6,000 locuitori în susu va îngriji a ave unu spitalu pentru bolnavi seu scăpetati, în marginile trebuintieloru și mijlocelor sale, dacă nu esistă spitalu centralu, și fără a se prejudeca subsidiile ce asemene spitalu comunalu aru primi din casa judetiului seu a Statului.

Art. 17.

Fiă-care comună rurală de la 500 locuitori în susu, va fi datore a ave tauri, armăssari și berbeci de soiu, pentru înbunătețirea viteloru.

Asemene fiă-care comună rurală este datore a ave o grădină de plantațiune pentru respendirea dudiloru (agudiloru.)

CAPITOLU III – COMPUNEREA AUTORITATEI COMUNALE

Art. 18.

Fiă-care comună este represintată prin unu Consiliu comunalu, a căruia compunere, alegere și atribuțiuni se determine mai josu.

Administrațiunea trebiloru fiă-căria comune este încredintiată unei persone care portă numele de „Primarulu comunei”.

Atribuțiunile acestui magistratu se voru determina mai josu.

Art. 19.

Consiliulu comunalu se compune de cinci Membrii seu consiliari în comunele pănă la 1,500 locuitori.

De 7 Membrii seu Consiliari în acele de la 1,500 pănă la 3,000 locuitori.
De 9 Membrii de la 3,000 pănă la 5,000.
De 11 Membrii – 5,000 pănă 15,000.
De 13 Membrii – 15,000 pănă 30,000.
De 15 Membrii – 30,000 pănă 50,000.
De 17 Membrii – 50,000 pănă în susu.

Art. 20.

Nu potu fi Consiliari în comunele urbane cei ce nu sciu scrie și ceti.

CAPITOLU IV – DESPRE ALEGÃTORII COMUNALI

Art. 21.

Membrii consiliiloru Comunale se alegu directu de cătră adunarea alegetoriloru comunei.

Art. 22.

Sunt alegetori în comună:

  1. a)Românii ce se află în condițiunile stipulate prin legea de fatiă.
  2. b)Străinii carii voru fi dobînditu înpămentenirea mică.
  3. c)Toti acestia voru trebui se aibă vîrsta legiuită, se fiă domiciliați în comună cu șese luni înainte și se plătescă cătră Statu contribuțiunea directă în următorea proporțiune:
În comunele rurale o dare cătră Statu de ……………………. lei 48.
În comunele urbane, de la 3,000 la 15,000 locuitori, …………. 80.
În acele de la 15,000 în susu, …………………………….. 110.

Aceste inposite în comunele urbane se compunu de 48 lei contribuțiunea personală și de șossele, iar restulu de inpositu fonciaru.

  1. d)Sunt asemene alegetori, patentarii pănă la a cincea classă inclusivu, carii se voru bucura de calitățile însemnate la litera a, și b, și carii voru ave vîrsta și timpulu domiciliului prescrise la litera c).

Art. 23.

Contribuțiunile plătite de cătră femeie se potu ținea în sama bărbatului asemene și contribuțiunile plătite de cătră minorii tatălui loru.

Văduva va pute, de va voi, socoti fiului seu celui mai mare, seu ginerului seu, contribuțiunile ce plătesce spre a’i procura dreptulu de alegetoru.

Art. 24.

Dreptulu de alegetoru se constată după cătimea contribuțiuniloru plătite în cursulu anului espirată înaintea alegerei.

Art. 25.

Sunt alegători fără nici unu censu (contribuțiune), toti preoții, professorii și institutorii de ori ce gradu, doctorii și licențiații, advocații, medicii, inginerii, arhitecții, toti aceștia avendu diplome liberate, seu recunoscute de Guvernu, precum și funcționarii civili seu militari retrași din serviciu, carii voru justifica să primescu o pensiune anuală de 2,000 lei celu puținu.

Art. 26.

Israeliții pămenteni, pănă ce voru areta că au simțimentile și moravurile românesci și pănă la o modificare a legei de fatie, nu voru pute esercita drepturile comunale de câtu în condițiunile următore:

  1. a)Dacă servindu în armata Ramână au dobânditu rangulu de sub-oficeru.
  2. b)Dacă a severșitu cursulu de colegiu seu de facultate în România.
  3. c)Dacă după studii regulate a dobânditu de la o facultate străină diploma de doctoru seu de licențiatu în ori ce specialitate, trebuindu înse ca acestă diplomă să fiă recunoscută de Guvernulu Țerei.
  4. d)Dacă a întemeiatu în România o fabrică seu o manufactură folositore Țerei și care ocupă celu puținu 50 meseriași.

Art. 27.

Nu potu fi alegetori comunali, ori care aru fi contribuțiunea ce plătescu cătră Statu:

1) Servitorii carii primescu simbrie.

2) Interdicții.

3) Faliții nereabilitati.

4) Cei osânditi judecătoresce la o pedepsă criminală seu la o pedepsă corecțiunală, pentru următorele delicte:

  1. a)Furtișagu.
  2. b)Abusu de încredere.
  3. c)Insielăciune.
  4. d)Spargere de peceți și sustragere de acte depuse în locuri publice.

5) Acei ce în publicu sunt conoscuti că țenu case de prostituțiune seu de jocu de cărti.

Art. 28.

Listele alegetoriloru se pregătescu pe fiă-care anu de cătră Primarii comuneloru pe basa ultimeloru roluri de contribuțiuni.

Aceste liste provisorii se afisiedie în cea d’ânteiu Duminecă a lunei lui Ianuarie, în fiă care comună.

Art. 29.

Reclamațiunele se voru adressa Prefecturei în cele d’ânteiu trei septămâni de la data afisierei, iar la comunele rurale la Sub prefect, care le indreptediă Prefectului. După ce Prefectulu, cu asistentia ConsiliuluI permanentu, va fi hotărâtu asupra tutuloru reclamațiuneloru ivite, elu încheiă listele definitive și le publică negreșitu pănă la cea d’ânteiu Duminecă a lunei lui Fevruarie.

Art. 30.

în cele trei septămâni ce urmediă, nemultiumiții voru pute apela în contra hotărîriloru Prefectului la Tribunalulu districtului, iaru contra hotărîriloru Tribunalului la Curtea de cassațiune pănă în 30 dile după primirea hotârârei Tribunalului.

Tribunalulu și Curtea de cassațiune statuediă de urgentie.

Ori-ce personă admise în listele electorale pote reclama înscrierea seu ștergerea ori cărui individu omisu seu nedreptu înscrisu în lista alegetoriloru comunei din care elu însuși face parte.

Art. 31.

Listele odată redigiate după îndeplinirea formalitățiloru de mai susu devinu definitive de la 1 Martie și pentru totu cursulu anului, pănă la următorulu 1 Martie.

CAPITOLU V – DESPRE ADUNAREA ALEGATORILORU COMUNALI

Art. 32.

Adunarea alegătoriloru în comunele urbane are locu din patru în patru ani spre alegerea Membriloru Consiliului Comunalu, reînoindu-se aceștia pe jumătate prin tragerea la sorti din duoi în duoi ani.

a comunele rurale alegerea se face din duoi în duoi ani, reinoindu-se numai o a treia parte din membrii la unu anu.

Acestă adunare se face la cea ânteiu Duminică a lunei lui Noemvrie. Ea nu se convocă estraordinarmente, de câtu la casu de vacantiă celu puținu de o a treia parte a numerului întregu alu Consilieriloru.

Art. 33.

Primarele comunei convocă pe alegetori celu puținu cu 15 dile înaintea dilei ficsate pentru alegere. Convocare se face prin publicarea și afisiarea dilei ficsate la Primărie și în totu cuprinsulu comunei.

Art. 34.

Alegetorii se întrunescu într’o singură adunare, dacă numerulu loru nu trece peste 300. Cându numerulu va fi mai mare, colegiulu se înparte în mai multe secțiuni analoge cu secțiunile în care este despărțită comuna. În afișurile seu publicațiunile de convocare, se arată anume în ce secțiune fiă care alegetoru are se votedie.

Art. 35.

Adunarea alegetoriloru nu se pote ocupa de câtu numai de alegerile pentru care ea este convocată.

Art. 36.

Primarele comunei ori în lipsei celu mai în vîrstă din membrii consiliului, presidă Adunarea; Secretarii sunt cei duoi mai tineri din alegetori.

Art. 37.

Fiindu mai multe secțiuni, fiă-care are de Președinte pe unu membru alu consiliului, și Secretaru precum mai sus.

Art. 38.

Lipsindu membrii Consiliului, biuroulu se formediă de cătră, persoanele din senulu corpului alegetoriloru, aleși de cătră însuși alegetori.

Art. 39.

Președintele are singuru poliția seunărei; nici o putere armată și nici unu agentu alu poliției nu va putea sta în sala seu împrejurulu sălei Adunărei, afară de casulu cându acesta se va cere de cătră Președintele.

Art. 40.

Președintele face cunoscutu Adunărei numerulu personeloru de alesu.

Art. 41.

Fiă-care alegătoru chiematu la rendulu seu, depune biletulu seu scrisu pe hârtie albă și închisu într’o cutiă cu două încuetori, ale cărora chei se păstrediă una de cătră Președinte și alta de cătră celu mai bătrânu dintră Secretari.

Celu ce nu scie să scrie chiamă pe unulu dintră alegetori în care are încredere și ‘i scrie biletulu.

Art. 42.

După ce au fostu chiemati toti alegetorii succesivu după ordinulu alfabetului, se mai face o ultimă chiemare aceloru carii pote au lipsitu din sală, iar scrutinulu remâne deschisu pănă la 4 ore sera. Pentru assigurarea lui se voru pune pecețile mai multora dintră alegetori și voru pute chiaru remânea în sală pentru pada lui.

Art. 43.

La deschiderea urnei, fiă-care biletu se desface înaintea publicului, numele eșitu se scrie de cătră fiă-care Secretaru pe o listă, și resultatulu generalu se proclamă de cătră Președinte.

Art. 44.

Biletele care cuprindu nume neîntielese, seu semne de ori ce natură, care aru presupune o prealabilă întielegere, sunt nulă.

Art. 45.

Alegerea se face prin majoritate relativă, iar în casu cându nu se va pute întruni o treime de voturi, se va procede la o nouă alegere în termenu de 15 dile.

Art. 46.

Processele verbale ale alegetoriloru, constatătore tutuloru operațiuneloru sevârșite, se trămitu de îndată Consiliului permanentu; iar în orasiele Bucuresci, Iași, Craiova, Galati, Brăila, Ismailu și Ploesci, Ministeriului de Interne. Unu alu doilea esemplaru alu acestoru processe verbale se conservă în cancelaria comunală.

Art. 47.

Ori-ce contestațiune asupra alegeriloru se face la Consiliile permanente în termenu de 10 dile; iar în orasiele Bucuresci, Iași, Craiova, Galati, Brăila, Ismailu și Ploesci, se adressediă Ministeriului de Interne, care consultendu consiliulu de Statu, va putea casa alegerile dacă se constată iregularităti grave, în acestu casu se procede la alegeri nuoi în termenu de 30 dile.

Cassarea seu manținerea alegeriloru nu pote prejudeca întru nimicu acțiunea publică, care se pote intenta în contra acelora ce aru fi comisu în cursulu operațiuniloru electorale, ori ce feliu de delictu, prevediutu și pedepsitu de lege.

CAPITOLU VI – DESPRE ELIGIBILI

Art. 48.

Pentru a fi alesu Membru unui Consiliu comunalu se ceru aceleși condiții ca ei pentru a fi alegetoru.

Art. 49.

Funcțiunile de membrii ai Consiliului comunalu, sunt necompatibile cu ori ce funcțiune salariată a Statului.

Art. 50.

MembriI unuia și aceluiași Consiliu nu potu fi uniți întră dînșii prin legături de înrudire, seu aliantie de familie, pănă la alu treilea gradu înclusivu.

Art. 51.

Membrii consiliului, la întrarea în funcție, pronuntie următorulu jurămentu în fatia unui delegatu alu Guvernului, iar acei ai orasiului Bucuresci în fatia Ministeriului de Interne, „juru credintiă Domnitorului, supunere legiloru țerei și sprijinu interesseloru comunei. Așa să ‘mi ajute Dumnedieu”.

Art. 52.

Membrii consiliului Comunale rurale își dau demisiunea loru cătră Sub-prefectu, iar acei ai Consiliiloru urbane cătră Prefecți, Membrii consiliului comunale din cele șepte orașe menționate în Art. 47, își dau demisiunea d’a dreptulu cătră Ministeriulu de Interne.

CAPITOLU VII – DESPRE ÎNTRUNIREA ȘI DELIBERÃRILE CONSILIILORU COMUNALE

Art. 53.

Consiliulu se adună de câte ori îlu ceru trebile speciale ale comunei, regulatu înse elu se convocă celu puținu odată pe lună, afară de acesta se adună în ședintie estraordinare, ori de câte ori interesulu comunei aru cere.

Convocarea se face prin Primarele comunei, seu după cererea unei treimi a membriloru Consiliului comunalu.

Convocarea se face celu puținu cu o di înainte prin circulară, în care fiă-care consiliaru subscrie că a vediuti chiemarea.

Art. 54.

Consiliulu nu pote delibera de câtu fiindu fatiă majoritate absolută a Membriloru sei. Dacă înse s’a făcutu de două ori convocare regulată fără nici unu resultatu, atunci la a treia convocare consiliulu lucrediă cu membrii presenti.

Art. 55.

Primarele comunei, seu în lipsei înteiulu seu agiutoru ori în lipsă și a acestuia celu mai în vîrstă dintră Membrii, deschide, presidă și închide ședintia. Hotărârile se dau cu majoritate absolută de voturi, la casu de paritate, propunerea asupra căria se desbate, cade.

Art. 56.

Toti membrii ‘și dau votulu pe fatiă, afară numai de casurile unde sunt persone în jocu, precumu numiri în funcțiuni, revocări și suspendări de funcțiuni etc. În asemenea casuri votulu este secretu.

Primarulu votediă celu după urmă.

Art. 57.

Ori-ce membru alu comunei este opritu:

1) De a sta fatiă la deliberarea chuestiuniloru în care are unu interessu personalu, adică cându hotărârea ce se va lua va putea aduce lui seu rudeloru și aliațiloru lui vre unu avantagiu seu pagubă.

2) De a lua parte la vre unu serviciu, la vre o strîngere de dări, la vre o dare în antreprisă, seu a figura ca garantu în vre o antreprisă a comunei.

3) De a interveni ca advocati seu plenipotenti în processele pornite în contra comunei, precumu nici a apăra cu plată vre unu processu alu comunei.

Art. 58.

Tote hotărârile Consiliului se înscriu într’o condică țenută de secretiri; ele se sub-semnediă de membrii, și sunt pururea la disposițiunea ori-cărui cetățenu din comună, seu a ori-căria autorităti, care ar voi se le cunoscă.

Cu tote acestea, consiliulu pote decide pentru unu tempu mărginitu secretulu decisiuniloru luate cu ușile închise. Acestu secretu este înse numai în privintia particulariloru, iar nu și a autorităței.

Art. 59.

În totu anulu Consiliulu comunalu, înainte de a se ocupa de budgetu, face unu raportu detailatu asupra administrațiunei și asupra trebiloru comunei, care se va și publica.

Art. 60.

Ședintiele consiliului sunt totu d’auna publice, cându va fi de tratatu o chuestiune de budgetu, de dări nuoi, de înstrăinare de vre în avere comunală, de contractare, de înprumuturi, de înființeri de stabilimente de utilitate publică, și într’unu cuventu de ori-ce chuestiune care atinge directu interessele comunale, fără a pune în jocu nici o personă.

Art. 61.

Primarulu are poliția adunăriloru; elu are facultate de a pune se arestese și a trămite înaintea Tribunalului polițienescu pe ori ce individu care aru veni se turbure liniscea și buna ordină a Adunărei, prin o purtare necuviinciosă.

Art. 62.

Consiliulu comunalu face însuși regulamentulu seu de ordine și de serviciu interioru.

Art. 63.

În acestu regulamentu, Consiliulu va hotărâ amende, pentru acei din Membrii, cârii aru lipsi la siedintie fără vre unu motivu primitu de majoritate. Productulu acestoru amende va întra în cassa comunală.

Art. 64.

Consiliulu comunalu nu pote delibera asupra obiecteloru străine atribuțiiloru sale.

Cându Consiliulu aru fi luatu o resoluție, abătută de atribuțiile sale, seu care vatemă interessulu generalu, capulu comunei este datoru a închide siedintia și a însciintia pe Sub-prefectu, care va raporta ne’ntârdiatu casulu Prefectului; pentru orasiele mencionate la Art. 47, însciintiarea se face cătră Ministeriulu de Interne.

La assemene întemplare autoritatea pote suspenda punere în lucrare a unei resoluții a Consiliului și chiaru adunările acestuia.

Comitetulu permanentu decide dacă suspendarea pote fi menținută.

Atâtu Prefectulu câtu și Consiliulu comunalu potu apela la Ministeriulu de Interne, de resoluția comitetului permanentu, și Ministeriulu hotărasce luendu avisulu Consiliului de Statu.

Motivele suspendărei se comunică nemijlocitu Consiliului comunalu.

Dacă anularea resoluției Consiliului comunalu nu intervine pănă în 60 dile de la comunicarea motiveloru, suspendarea este redicată.

Art. 65.

Domnulu pote, printr’o ordonanție motivată, să anulese actele autoritățiloru comunale care aru fi abătute de atribuțiile loru contrarie legiloru, seu aru vetema interessulu generalu.

Cu tote acestea, actele aprobate de Comitetulu permanentu voru trebui a fi anulate în termenu de 60 dile de la data aprobărei.

După trecerea acestoru 60 dile, actele Consiliiloru comunale nu potu fi anulate de câtu prin puterea legislativă

Art. 66.

Dacă Consiliulu comunalu aru urma a se depărta de atribuțiile sale, seu dacă actele sale aru fi de natură a turbura ordinea publică, Domnulu pote pronuntia disolvarea Consiliului și anularea deliberațiuniloru sale; doue luni celu multu după disolvare se facu nuoi alegeri, în acestu intervalu afacerile comumei se administră de o comissiune numită de Guvernu și compussă de personele ce au întrunitu mai multe voturi la cea din urmă alegere.

CAPITOLU VIII – ATRIBUȚIILE CONSILIULUI COMUNALU

Art. 67.

Deliberațiunile consiliului Comunalu cuprindu în de obsce priveghierea și aperarea tutuloru interesseloru speciale ale comunei, precumu și obiectele ce’i sunt supuse spre deliberare de autoritățile administrative superiore.

Consiliulu controlesă, deșteptă și ajută pe Capulu comunei și pe agiutorii sei, în administrația trebiloru locale ale comunei. Deliberațiile consiliului sunt precedate de o cercetare prealabilă cându Guvernulu o judecă de trebuintiă seu cându ea se prescrie de regulamentele administrative.

Art. 68.

Deliberațiile Consiliului privescu:

  1. a)Obiectele pe care le reguledie d’a dreptulu prin chibsuirile sale. Aceste chibsuiri devinu lucrătore, dacă în termenu de 30 dile nu s’au anulatu de Comitetulu permanentu, seu de Ministeriulu de Interne.
  2. b)Obiectele asupra cărora deliberările Consiliului comunalu, pentru a se pute pune în lucrare, au trebuintiă de aprobarea Comitetului permanentu seu a Ministeriului de Interne, de o ordonantie Domnescă seu de o lege.
  3. c)Obiectele asupra cărora Consiliulu este chiematu a ‘și da numai socotinția.
  4. d)Obiectele lăsate regulerei Consiliului.
  5. e)Obiectele asupra cărora Consiliulu pote a’și esprima dorintiele sale.

Art. 68.

Consiliulu reguledie prin deliberarea sa:

1) Păstrare, înbunetățire și chipulu administrației averei comunale, pentru ca se nu se risipescă, se aducă pururea celu mai mare folosu putinciosu, și locuitorii comunei se se bucure de o potrivă de rodurile ei.

2) Condițiile arenduiriloru (împosesieriloru) și a închirieriloru proprietățiloru, producteloru și a venituriloru comunei, cându termenulu loru nu trece peste trei ani, precumu și condițiile adjudecațiiloru.

3) Chipulu întrebuintierei și înpărțirea pășunei și a roduriloru comunale, și condițiile la care au a se supune fetiele înpărțitore, afară dacă aru urma reclamațiune în contra regulerei consiliului comunalu, cându atunci lucrarea este supusă aprobației Comitetului permanentu seu Ministeriului de Interne pentru cele șepte orasie menționate la articolulu 47.

4) De aru ave comuna pădure proprie, chipulu înpărțirei aceștia întră locuitori, conformându-se legiloru forestiere.

Art. 70.

Ori-ce regulare a Consiliului comunalu asupra obiecteloru arătate în articolulu precedentu, se comunică nemijlocitu Sub-Prefectului de cătră Capulu comunei, sub luare de adeverintie de primire spre a se transmite Comitetului permanentu. Dacă acesta nu anulesă, pănă în 30 dile de la data adeverinței, regularea Consiliului comunalu ca abătută de legile și regulamentele administrative, seu după reclamația vre unei fetie interessante, ea se pote pune în lucrare. Reclamantului ‘i remâne recursulu deschisu și peste acestu termenu.

Prefectulu statuendu în Comitetulu permanentu pote înse amăna punere în lucrare a regulerei Consiliului comunalu încă alte 30 dile, făcându’i cunoscutu înaintea espirărei termenului ânteiu.

Art. 71.

Obiectele pentru care chibsuirea Consiliului comunalu este supusă aprobației formale a Comitetului permanentu, și în unele casuri chiaru dobândirea unei ordonantie Domnesci seu unei legi sunt urmetorele:

1) Budgetulu chieltueliloru comunale și mijlocele pentru a le acoperi.

2) Summele anuale ale venituriloru și ale chieltuieliloru comunale.

3) Cumperările, înstreinările, schimbările de averi nemișcătore seu de drepturi ale comunei, constituirea de ipotece (amanetările), delimitația și împărțirea de nemișcătore în de a vălmăgie, afară dacă acestă înpărțire s’aru ordona de cătră autoritatea judițiară.

Dacă valorea celoru de mai susu, întrece trei mii lei, seu doue-decimi din venitulu obicinuitu alu comunei, se cere încuviintiarea Domnescă.

4) Darea cu dobândă și întrebuintiarea baniloru comunei.

5) Condițiile înposessierei seu încherierei de nemișcătore ale comunei cătră alte fetie, precumu și de acele pe care comuna însăși aru doi ale lua în posessie seu în chirie, dacă termenulu aru întrece unu anu.

6) Asiediare, schimbare seu oborîre de contribuții comunale, și de regulamente atingetore de ele.

7) Proiectele de clădiri, de reparații însemnate, seu de derâmări ce aru voi se întreprindiă comuna.

8) Deschiderea și închiderea de ulitie și pietie publice, precumu și proiectele de aliniare.

9) Direcția și deschiderea drumuriloru vecinale și laterale, potrivitu legiloru și regulamenteloru, și fără jicnirea legiloru privitore la espropriațiunea pentru folosintia publică.

10) Brudinile (taxe de poduri) și alte dări de asemene natură ce s’aru proiecta a se statornici pe teritoriulu comunei.

11) Regulamentele seu tarifele atingetore de strîngerea venitului, de închirierea locuriloru de bâlciuri (iarmaroce), târguri, pietie și zalhanale, de dejugetore pe drumurile publice, precum și taxa cântarului, a mesuriloru și a cotitului.

12) Primirea daruriloru și a legăturiloru făcute comunei, seu asiediăminteloru comunale, cându valorea loru nu întrece dece mii lei.

De au urmatu reclamații în contra darului seu legatului, aprobarea Comitetului permanentu se notifică totu odată părței reclamante pe calea administrativă.

Ori-ce reclamație în contra aprobației Comitetului permanentu, trebe a se face celu multu în 34 dile după notificare.

Cându valorea darului seu a legatului trece peste dece mii lei, primirea ei este supusă încuviintierei Domnului.

13) Ficsarea numerului și înpărțirea parohieloru comunei, cercetarea și aprobarea budgeteloru parohieloru prelucrate de respectivele epitropi ale parohieloru.

La acestă lucrare voru fi ascultati preoții parohiei precumu și protoiereulu de care parohiele atârnă.

14) Processele și învoielile comunei, precumu și tote obiectele, în privirea cărora legile și regulamentele supunu deliberațiunile Consiliului comunalu aprobației Comitetului permanentu, a Ministeriului de Interne seu încuviintierei Domnului, ori dobândirei unei legi.

Art. 72.

Deliberările Consiliiloru comunale rurale, asupra obiecteloru aretate în articolulu precedentu, se adressediă de asemene Sub-prefectului, iar ale Consiliiloru urbane, la Prefectu; Prefectulu este datoru a le transmite nemijlocitu Comitetului permanentu spre aprobare. Se face escepțiune pentru acele șepte orasie ale cărora Consiliuri comunale se adressediă la Ministeriulu de Interne.

Comitetulu permanentu seu Ministeriulu refusendu aprobarea, Consiliulu comunalu pote apela la Consiliulu de Statu.

Art. 73.

Obiectele asupra cărora Consiliulu comunalu este chiematu a’și da numai socotintia, sunt următorele.

1) Proiectele de aliniare ale drumuriloru mari în întrulu orasieloru, târguriloru și sateloru.

2) Primirea daruriloru și legăturiloru făcute asiedieminteloru de bine-facere, atârnate de comună.

3) Autorisarea ce aru cere aceste asiedieminte de a se împrumuta, de a cumpera, de a schimba, de a înstrăina, de a porni processe, de a se învoi.

4) Întrunirea de sate, cătune, slobodii, într’o singură comună, deslipirea unei secții de satu, pentru a forma o singură comună seu pentru a se lipi la o altă comună.

5) Cererile de înpămentenire ale străiniloru domiciliati în comună.

ici o înpămentenire nu va pute fi cerută dacă nu va fi însoțită de certificatu liberatu de Consiliulu comunalu unde postulantulu va fi petrecetoru.

6) În fine, tote obiectele asupra cărora consiliile comunale sunt chiemate a’și da socotintia, prin legile seu regulamentele administrative, seu asupra cărora s’aru consulta de cătră administratia superioră.

Art. 74.

Consiliile comunale potu a’și esprima dorintiele asupra tutuloru, obiecteloru de interessu localu.

Consiliile comunale nu potu a se pune în comuțicațiune cu alte consilii comunale, de câtu în chuestii de interesse locale reciproce; le este opritu a face seu a publica vre-o protestațiune, proclamațiune seu adresse.

Art. 75.

Consiliile comunale deliberă asupra summeloru presentate în fiă-care anu de cătră primarii seu Capulu comunei.

Ele cercetediă și ficsediă socotelile celoru alti funcționari ai comunei fără prejudițiulu acțiunei Comitetului permanentu, a Ministerului de Interne și a Curței compturiloru.

Art. 76.

În siedintiele unde se cercetediă summele Capului comunei, consiliulu însemnediă prin votu secretu pe acelu din membrii sei, carii are se înlocuiască pe Capulu comunei în presidentia Consiliului.

Capulu comunei pote asista la deliberațiuni pentru a da lămuririle trebuitore, elu se retrage înse la votu.

Locu-țiitorulu seu în presiedintie trămite d’a dreptulu deliberațiunea sub-prefectului seu Ministrului de Interne pentru acele septe orasie arătate la Art. 47.

Art. 77.

Consiliulu face regulamentele pentru administrația interioră a comunei și ordonantiele de poliție comunală.

Aceste regulamente și ordonantie nu potu fi contrarie legiloru și regulamenteloru de administrație generală seu districtuală.

Copie după aceste se trămitu pănă în 48 ore la comunele rurale Sub-prefectului, la comunele urbane Prefectului, pentru a o transmite comitetului permanentu, și pentru cele septe orasie Ministerului de Interne.

Consiliile comunale potu fixa pedepse pentru călcătorii regulamenteloru și ordonantieloru loru interiore, dacă asemene pedepse n’aru fi hotărâte încă de legi, ele însă nu voru pute întrece pedepsele de simple poliție.

Art. 78.

Consiliulu numesce:

1) Pe funcționarii de ori-ce gradu în comună.

2) Arhitecții și înpiegații însercinati cu clădiri seu conservarea edificiiloru comunali.

3) Directorii și conservatorii de asiedieminte de folosintie publică, seu de petrecere, atârnate de comună, precum și membrii tutuloru consiliiloru ce s’aru rândui în privirea administrației comunei.

4) Doctorii, chirurgii și veterinarii ce se întreținu cu chieltuiala comunei se numescu de Consiliulu comunalu, dintră cei recunoscuti de Consiliulu medicalu superioru, cu dreptulu de a esercita professiunea loru.

5) Professorii și institutorii scoleloru întreținute de comună, se numescu de Consiliulu comunalu, dintră cei recunoscuti de Consiliulu superioru alu Instrucțiunei publice.

Art. 79.

Consiliulu revocă seu suspendă inpiegații plătiti de comună și a cărora numire ‘i este atribuită. Acestia însă potu apela la comitetulu permanentu.

Art. 80.

Consiliile comunale ale orasieloru Bucuresci, Iasi, Craiova, Galati, Brăila, Ploiesci și Ismailu, în tote casurile prevediute prin articolulu de mai susu și în cele următore unde consiliile sunt datore a se adressa spre notificare seu aprobare cătră Comitetulu permanentu, se voru adressa la Ministerulu de Interne.

Stricându Ministerulu hotărârea acestoru consiliuri seu refusândule aprobarea sa, ele potu a se adressa Consiliului de Statu și în de pe urmă apela la Consiliulu Ministriloru.

Art. 81.

Comunele ‘și voru păstra vechile loru numiri. Preschimbările nu se potu face de câtu după cererea comunei, încuviintiată de Comitetulu permanentu, și aprobată prin decretu Domnescu.

CAPITOLU IX – DESPRE PRIMARELE ȘI ATRIBUȚIUNELE SALE

Art. 82.

Fiă-care comună urbană seu rurală, are în capulu iei unu magistratu numitu Primarulu comunei.

Art. 83.

Primarulu comunei în comunele rurale se alege de alegetorii comunei de odată cu membrii consiliului și se aprobă de Prefectu; în comunele urbane se numescu de Domnu dintră acei trei Consilieri care voru fi întrunitu voturi mai multe la alegeri.

Art. 84.

Puterea esecutivă alege și întereste dintru consilieri șese agiutore pentru orasiele ce trecu peste 40,000 locuitori, patru pentru orasiele pănă la 15,000, trei pentru orasiele de la 15,000 pănă la 6,000, duoi pentru comunele de la 6,000 pănă la 3,000 suflete, și unulu pentru comunele mai mici.

Art. 85.

Primarii comuneloru și agiutorele loru se re’noescu de odată cu membrii ce esu jumetate plusu unu, din duoi în duoi ani în comunele urbane, și la unu anu la comunele rurale, conformu Art. 32. În comunele urbane Primarulu se numesce dintră cei nuoi aleși conformu Art. 83, iar agiutorele dintră toti consilierii.

Art. 86.

Tragere la sorti a membrilor ce esu, se va face în siedintiă publică. Acestă siedintiă se va anuntia celu puținu cu septe dile înaintea tragerei la sorti a membriloru ce esu.

Alegetorii nu se voru pute convoca pentru alegeri de câtu peste 15 dile după ce se va publica numele membriloru eșiti. Membrii ce esu voru funcționa pănă ce se va face nuoi alegeri.

Art. 87.

Primarulu este singuru însercinatu cu administrarea comunei, elu pote înse delega parte din căderile sale unuia seu mai multi din agiutorii sei, ori în lipsa acestora la însusi unii din membrii comunei cu dritu de alegetoru.

Art. 88.

Primarulu fiindu totu odată și unu delegatu alu administrației centrale, se află sub autoritatea Guvernului. Elu este unu magistratu însercinatu cu privigherea poliției, manținerea ordinei publice, cu luarea tutuloru mesuriloru privitore la buna stare și linistea locuitoriloru comunei, și în sfârșitu cu ori-ce alte îndatoriri ce i s’aru pune de lege.

Art. 89.

Primarulu este însercinatu cu sub-autoritatea administrațiunei superiore cu următorele îndatoriri.

  1. a)Cu publicarea și esecutarea legiloru și regulamenteloru generale.
  2. b)Cu esecutarea messuriloru de assigurare publică.
  3. c)Cu poliția comunală a piețieloru publice, a stradeloru etc.
  4. d)Cu conservarea și administrarea proprietățiloru comunei și a drepturiloru iei.
  5. e)Cu articolile de îndestulare publică.
  6. f)Cu căutarea venituriloru, privegherea stabilimenteloru comunale, și cu comptabilitatea comunală.
  7. g)Cu redacțiunea budgetului și darea socoteliloru de chieltueli.
  8. h)Cu propunerea cătră Consiliu a creărei de nuoi venituri comunali.
  9. i)Cu învoirea târguriloru, facerea contracteloru și adjudecarea lucrăriloru comunale, conformu încheeriloru Consiliului comunalu, în marginea legiloru și a regulamenteloru în fiintiă.
  10. k)Cu infățisiarea drepturiloru comunale înaintea justiției, ca reclamantu seu ca aperătoru, seu cu delegarea acestui dreptu câtră omeni de specialitate.
  11. j)Cu dressarea listeloru electorale.

Art. 90.

Messurile luate de Primaru în cerculu atribuțiuniloru sale, se dau sub formă de disposițiuni.

Art. 91.

În orasiele care trecu peste o populațiune de 3,000 locuitori, Domnulu are dreptulu de a încredintia privegherea și menținerea ordinei publice unui anume functionaru de Poliție, care în București portă titlulu de Prefectu de poliție, iar în cele-l-alte orasie de Capu, ori de Comissaru de poliție.

Art. 92.

Primarulu este însercinatu cu actele civile și le pote delega la unulu din agiutorii sei, seu la unulu din consilieri.

Art. 93.

Primarulu este însercinatu cu judecăti de contravențiuni de simplă poliție, conformu legei de instrucțiune penale.

Art. 94.

Nu potu fi Primaru nici agiutoru, funcționarii Statului sub ori-ce denumire, seu întreprindătorii de venituri și lucrări publice ale comunei.

Art. 95.

Primarii și agiutorii loru, potu fi suspendati de cătră Prefecti în comunele mai josu de 3,000 locuitori; iar la cele de o mai mare populațiune numai de cătră Ministerulu de Interne.

Revocarea loru la comunele de mai puținu 3,000 locuitori, se face numai de cătră Ministerulu de Interne, iar la comunele ce trecu peste 3,000 locuitori, numai de cătră Domnu.

Art. 96.

Primarele are supra-vegherea ospiciiloru, biurouriloru de bine facere, sculeloru, casseloru de închisore ale comunei, bisericiloru, întru câtu se atinge de conservarea și întreținerea loru.

În privintia acesta, elu visitediă disele stabilimente de câte ori socoteste de cuviintiă și arată Consiliului abusurile ce a descoperitu și înbunetățirile ce sunt trebuitore.

Art. 97.

În casu de rescolă, atrupamente ostile, de loviri grave făcute păcei publice, seu de alte evineminte neprăvediute, cându cea mai mică întârdiere aru putea causa pericole seu pagube pentru locuitori, primarulu pote face regulamente și ordonantie polițienesti (afară de orasiele unde sunt Prefecti, Capi și Comissari de poliție) cu condițiune de a le comunica de îndată Consiliului comunalu, și de a trămite de îndată copie către Prefecti, aleturându’i și motivele pentru care elu a credutu a se dispensa de a recurge la Consiliu. Esecuțiunea va putea fi suspendată de cătră Prefectu seu Sub-prefectu. Aceste regulamente și ordonantie voru conteni de îndată de a ave efectu, dacă nu voru fi înterite de Consiliulu comunalu în cea ânteiu a sa siedintiă.

Art. 98.

Primarulu este însercinatu cu îngrijirea de a feri și a opri întemplările ce aru putea fi ocasionate de furioșii și nebunii lăsati în libertate.

Dacă va fi necessitate, Primarulu pote ordona depunerea furiosului seu a nebunului cu a căruia padiă și îngrijire nu s’aru însercina familia, într’o casă de sănătate seu ospiciu, cu acesta înse de a înstiintia în termenu de trei dile pe Procurorulu de lânge Tribunalulu judetiului.

Art. 99.

Primarele are datorie de a priveghea personele și locuintiele dedate prostituțiunei. Elu ia tote messurile cuvenite pentru a assigura sănătatea, moralitatea și linistea publică:

Consiliulu face în privintia acesta regulamentele ce le socoteste trebuitore și folositore.

Art. 100.

Poliția spectacoleloru aparține Primarului; elu pote opri în înprejurări grave ori-ce representațiune pentru a assigura padia linistei și a moralităței publice.

Primarele esecută regulamentulu făcutu de Consiliulu comunalu în privintia spectacoliloru.

Consiliulu priveghediă de a nu se da nici o representațiune contrarie ordinului publicu.

Art. 101.

Primarulu, seu în lipse’i agiutorulu delegatu de elu, verifică celu puținu odată pe lună starea casei comunale.

Elu redigie unu procesu verbalu de verificări care și ‘lu supune Consiliului comunalu.

Art. 102.

Primarele pote suspenda pentru unu termenu ce nu va trece înse peste sese septămâni, pe inpiegații comunei, afară înse de Secretaru (scriitoru) și perceptoru (strângătoru de dări).

La casu de necesitate de a se suspenda unulu din acesti funcționari, Primarele propune acestă messură Consiliului.

Art. 103.

Primarele priveghediă la păstrarea archivelor, titluriloru, documenteloru comunei și registreloru stărei civile și priveghediă ca aceste acte se nu se perdiă, seu se se înstrăinedie din depositu. Unu îndoitu inventariu se face despre tote aceste acte.

Art. 104.

Regulamentele, ordonantiele, corespondentiele, fie ale Consiliului, fie ale Primarului, se subscriu de cătră primariu seu agiutorulu ce’lu inlocuesce, și se contrasemnediă de Secretaru.

Dacă casulu s’a hotărâtu în Consiliu acesta se menționediă în publicațiune și în cele-l-alte acte.

Art. 105.

Regulamenetele și ordonantiele Consiliului seu ale Primarului se publică prin îngrijirea Primarului prin proclamațiuni și afisie.

În sate publicațiunea se face prin citirea în publicu la esirea din biserică și la casa comunală. Aceste regulamente devinu indatoritore a cincea di după publicațiunea loru, afară de casurile cându termenulu va fi determinatu prin insusi regulamentulu seu ordonantia dată.

Aceste regulamente și ordonantie se dau în forma următore:

Primarulu (seu Primarul și Consiliulu comunalu din comuna ………………. județiulu ……. plassa ….. hotărasce seu ordonă ………………………

Art. 106.

Primarii sunt plătiti din cutia comunală. Lefile loru se hotărâscu de cătră Consiliulu comunalu, Comitetulu permanentu inse are dreptul de a modifica cătimea loru în proporțiune cu greutatea functiunei și cu midlocele comunei. Agiutorii sei voru avea numai o diurnă pentru dilele în care voru fi lucratu.

Art. 107.

Semnulu distinctivu al Primariloru comunali va fi „o esiarpă cu culorile naționale” purtată la cingetore.

Art. 108.

În casu de rescolă, de atrupamente ostile, seu de loviri grele, făcute păcei publice, Primarulu seu acela ce’lu inlocuesce, va pute cere d’a dreptulu intervențiunea puterei armate comunale seu a autorităței militare carii voru fi datore a se conforma acestei cereri.

Cerirea va trebui a fi pururea făcută înscrisu.

CAPITOLU X – DESPRE SECRETARULU (SCRIITORULU) CONSILIULUI COMUNALU

Art. 109.

În fiă-care comună urbană este un Secretaru, în fiă-cară comună rurală este unu Scriitoru. Acestu funcționaru este numitu, suspendatu și revocatu de cătră Consiliulu comunalu.

Numirile suspendările și revocările, trebe a fi încuviintiate de Comitetulu permanentu.

Suspensiunea pote înse fi aplicată provisoriu de cătră Consiliulu comunalu.

Art. 110.

Afară de casurile de bolă seu de serviciu publicu nesalariatu, cându absentia Secretarului seu a scriitorului va dura mai multu de o lună, acela care îl va fi înlocuitu se va bucura de salariulu seu.

Art. 111.

Consiliulu comunalu, cu apreciațiunea Comitetului permanentu, hotărasce salariulu secretariloru și alu scriitoriloru.

Art. 112.

Secretarulu și scriitorulu este în specialu insercinatu cu redacțiunea processeloru verbale, și cu transcripțiunea tutulor deliberațiuniloru. Elu pentru acesta țene unu registru sub-scrisu și parafatu de Primarulu comunei.

Processele verbale transcrise sunt adeverite de Primaru și de secretaru seu scriitoru.

Art. 113.

Secretarulu (scriitorulu), este datoru a se conforma cu instrucțiunile ce’i sunt date, fie de Consiliu, fie de Primaru, seu de agiutorulu ce’lu înlocuesce.

CAPITOLU XI – DESPRE PERCEPTORULU SAU STRÎNGÃTORULU DÃRILORU COMUNEI

Art. 114.

Consiliulu comunalu numesce, suspendă seu rovocă pe perceptoru, înse cu apreciatiunea Comitetului permanentu.

Art. 115.

Consiliulu comunalu hotărasce onorariulu seu alte trebuintie ale perceptorului. Totu Consiliulu comunalu hotărasce garanția ce este a se cere de la dînsulu.

Art. 116.

Primaru priveghediă ca acestă garanție, o dată hotărâtă, se fiă, depusă și re’noită la casu de trebuintiă.

Art. 117.

Perceptorulu este însercinatu singuru și pe respunderea sa, a efectua recetele comunale și a achita după mandate regulate, chieltuielile ordonantiate pănă la summele speciale ale fiă-căruia articolu alu budgetului seu alu creditului specialu.

CAPITOLU XII – DESPRE CHIELTUELILE COMUNALE

Art. 118.

Cheltuelile comuneloru se înpartu în obligatorii și facultative.

Art. 119.

Consiliulu comunalu este țenutu de a cuprinde anualu în budgetu tote acele chieltueli, câte sunt rostite de legi ca obligetore.

Cele mai de căpitenie sunt următorele:

  1. a)Întreținerea localului Primăriei și chieltuiala cancelariei comunei.
  2. b)Chieltuelile de tiparu în trebuintia comunei.
  3. c)Abonamentulu la gazeta oficială.
  4. d)Chieltuelile pentru recensiunea populațiunei.
  5. e)Chieltuelile pentru registrele Statului civilu, și partea tabeleloru statistice privitore la comună.
  6. f)Plata Primarului, a perceptorului comunalu, și a însercinațiloru cu strîngerea acsidieloru.
  7. g)Plata guardistiloru, a sergențiloru, a pompieriloru, a vătășeiloru și a celoru-l-alți funcționari de comune urbane, seu rurale.
  8. h)Plata și chieltuelile oficiului, comissariloru și inpiegațiloru poliției, precumu sunt determinate de legi.
  9. i)Pensiunile funcționariloru municipali și comunali.
  10. k)Chieltuelile de chirii și reparațiile localului judecătoriloru de plăși (ocole), precumu și cumperarea și întreținerea mobilierului.
  11. l)Chieltuelile instrucțiunei publice, conformu legiloru.
  12. m)Lefa preoțiloru și a altoru servitori ai bisericiloru, acolo unde bisericile nu au venituri proprii îndestuletore.
  13. n)Chieltuiala și întreținerea ospiciiloru, a săraciloru neputincioși, a copiiloru gesiti, a caseloru de poprelă.
  14. o)Reparațiunile cele mari și mici ale edificiiloru comunali, afară de clădirile militari și edificiile consacrate cultului, ale cărora construcțiuni se cuvine a forma obiectulu de contribuțiuni estraordinarie.
  15. p)Îngredirea cimitireloru, întreținerea și mutarea loru în casurile hotărâte de legi și de regulamentele de administrațiune publică.
  16. q)Chieltuielile pentru iluminarea și pavarea stradeloru, pentru ape, grădini și plantațiuni publice și alte asemene.
  17. r)Cheltuelile pentru planuri și alinieri.
  18. s)Cheltuelile consiliului de espertă în comunele unde se voru institui prin legi.
  19. t)Contribuțiunile și plățile stabilite de legi, asupra averiloru și venituriloru comunale.
  20. u)Plata datoriiloru a căroru se pote cere plată; și în generalu tote cele-l-alte chieltuieli puse prin disposițiuni de lege în sarcina comuneloru.

 

Art. 120.

Cându una din chieltuelile obligetore interessediă mai multe comune, ele contribuescu la densele în proporțiune cu interessulu ce’lu au în ele, în casu de refusu seu de neînțelegere asupra proporțiunei acestui interesu, și asupra sarciniloru ce sunt de purtatu, Comitetulu permanentu intervine și hotărasce, lăsendu înse părțiloru interessante recursu cătră Ministeriulu de Interne. Dacă înse obiectulu se atinge de comune din județe deosebite, chuestiunea se hotărasce de Domnu după raportulu Ministeriului de Interne.

 

Art. 121.

În tote comunele, cându Consiliile comunale aru căuta a se feri de plata datoriiloru obligetore ce legea pune în sarcina loru, refusendu alocațiunea loru în totulu seu în parte Comitetulu permanentu, după ce va fi ascultatu pe Consiliulu comunalu, va înscrie ex-oficio chieltuela la budgetu, în proporțiune cu trebuintia.

Consiliulu comunalu va putea apela la Ministeriulu de Interne.

 

Art. 122.

În orasiele Bucuresci, Iasi, Craiova, Galati, Brăila, Ploesci și Ismailu, înscrierea acestoru chieltueli se va face ex-oficio de cătră Ministeriulu de Interne. Consiliulu comunalu va putea apela la Consiliulu Ministriloru, care va hotărâ după ce va avea avisulu Consiliului de Statu.

 

CAPITOLU XIII – DESPRE VENITURILE COMUNALE

 

Art. 123.

Consiliulu comunalu este datoru a înscrie anualu în budgetu și specificendu-se tote veniturile comunei, precumu și acelea care legea ‘i atribue, acelea ce ea ‘și creasă din nou, și escedintele aniloru trecuti.

 

Art. 124.

Fiă-care comună are dreptulu a se inpune estraordinaru; acesta se hotărasce de cătră Consiliulu comunalu, prin majoritatea absolută a tutuloru membriloru.

Noua contribuțiune, înainte de a se pune în lucrare, se afisiesă în cursu de 15 dile la usia casei comunale, spre a se pute cunosce de contribuabilii ce s’aru socoti loviți, seu prin noua dare seu prin cotisațiune, voru putea reclama la Consiliulu comunalu.

Ori-care se fie hotărârea Consiliului asupra acestoru reclamațiuni, Consiliulu odată cu processulu verbalu ce va trebui să’și închee despre noua dare, va fi datoru a trămite Comitetului permanentu și tote cererile și reclamațiunile ce va fi primitu în contra noueloru dări.

 

Art. 125.

Nouele contribuțiuni nu se voru pute strînge de câtu după ce cu avisulu Comitetului permanentu se va fi încuviintiatu strîngerea loru prin Ministerulu de Interne, la comunele rurale și ordonantiă Domnescă, la comunele urbane.

 

CAPITOLU XIV – DESPRE COMPTABILITATEA COMUNALÃ

 

Art. 126.

Consiliulu comunalu alu fiă-căria comuna urbane seu rurale se adună în fiă-care anu la 2 Maiu, spre a proceda la regularea provisorie a socoteliloru anului trecutu.

Elu se adună la 1 Septemvrie, spre a delibera asupra budgetului chieltueliloru și alu venituriloru comunei pe anulu viitoru.

 

Art. 127.

Budgetele și socotelile comuneloru se depunu la casa comunală, unde fiă-care contribuabilu pote lua comunicație de ele.

Aceste budgete și socoteli se voru și publica și anume prin afișe tipărite, de câte ori disele budgete voru fi de o sumă, ce va trece peste 50,000 lei, iar neajungendu acestă cifră, publicarea se face numai prin afisie scrise și lipite la usia casei comunale.

Art. 128.

Budgetele și socotelile se supune de cătră Primaru aprobațiunei comitetului permanentu, iar pentru cele șepte orasie Ministerului de Interne, carele încuviintiadiă cu reserve înse a cercetărei definitive a socoteliloru de cătră Curtea de compturi.

Ori ce alocațiune pentru o chieltuială facultativă, care va fi fostu redusă de cătră Comitetulu permanentu, nu va pute fi chieltuită de cătră Primaru, fără o nouă deliberațiune a Consiliului comunalu.

Consiliile comunale sunt datore, cându supunu budgetulu și socotelile loru la aprobațiunea Comitetului permanentu, că ele au fostu publicate și afisiate.

 

Art. 129.

Socotelile trebe a fi trămise în fiă-care anu Comitetului permanentu, înainte de 1 Iulie. Budgetele trebe a fi trămise înainte de 15 Octomvrie.

Comitetulu permanentu va trămite comissari pe compta personală a autoritățiloru comunale care aru fi întârdiatu cu trămiterea socoteliloru și a budgeteloru.

 

Art. 130.

Cându prin înprejurăru neprevediute, o administrațiune comunală va fi recunoscutu necesitatea de a face o chieltuială care nu era alocată în budgetu, acesta va face obiectulu unei cereri speciale cătră Comitetulu permanentu.

 

Art. 131.

Nici o plată din cassa comunală nu se va putea face, de câtu în puterea unei alocațiuni cuprinsă în budgetu, încuviintiată de Comitetulu permanentu, seu a unui creditu specialu încuviintiatu de acesta și Comitetu permanentu.

Nici unu articolu din chieltuelile budgetului, nu pote fi covârșitu și nici unu virementu nu se pote face fără învoirea Comitetului permanentu.

 

Art. 132.

Cu tote acestea, Consiliile urbane seu rurale potu face chieltueli reclamate de înprejurări neapărate și neprevediute, luendu într’acesta o resoluțiune motivată, care trebue a fi de îndată adressată Comitetului permanentu seu Ministerului de Interne pentru cele septe orasie mai mari.

În casulu cându cea mai mică întărdiere aru ocasiona o pagubă vederată, Primarulu pote, sub respunderea sa, face trebuitorele chieltueli, cu îndatorire înse, ca de îndată se încunosciintiedie consiliulu comunalu care deliberă dacă primesce seu respinge chieltuiala, și Comitetulu permanentu pentru a aproba. Mandatele asupra casei comunale, ordonantiate de Primari trebe se fie subscrise de elu, seu de înlocuitorulu seu și contrasemnate de Secretarulu seu scriitorulu comunalu.

 

DISPOSIȚIUNI TRANSITORII

Tote consiliile Urbane și Rurale după noua legiuire se voru re’noi în totimea loru în cursulu anului alu punerei în lucrare a legei de fatie.

Guvernulu va determina epocile în care trebe a se efectua operațiunile electorale relative la confecționarea listeloru, la ânteia convocare a adunăriloru alegetoriloru comunali, precumu și epoca alegeriloru, observendu termenile prescrise de art. 28, 29, 30, 31 inclusivu, pentru formarea listeloru și de art. 32, 33, pentru convocarea alegetoriloru.

La ânteiele alegeri, în orasiele de reședintie, Biuroulu principalu se va presida de cătră presiedintele Tribunalului de ânteia instantiă. Dacă voru fi mai multe secțiuni, fiă-care va fi presidată de cătră unu judecătoru din Tribunalulu de ânteia instantiă.

în comunele unde nu sunt Tribunaluri de ânteia instantiă, Biuroulu se va presida de cătră celu mai în vîrstă și de cătră preoti.

Pentru cele-l-alte disposițiuni se voru observa formele prescrise prin aceste legi.

 

Presiedinții și membrii consiliului Municipalu și Comunalu aste-di esistente, voru urma a ‘și îndeplini funcțiunile în cuprinderea legiloru anteriore pănă cându ei voru fi înlocuiti conformu cu legea actuală.

Acestă lege s’a votatu de Adunarea generală a României, în Ședința de la 9 Martie anulu 1864, și s’a adoptatu cu majoritate de patru-deci și trei voturi, contra de patru.

L. S. (semnatu) Vice-presiedinte L. Catargiu
Secretaru A. I. Arionu.

Facemu cunoscutu și ordonămu ca cele de fatiă învestite cu sigilulu Statului și trecute în Buletinul legiloru (în Monitorulu Oficialul), se fie adressate Curțiloru, Tribunaleloru și Autoritățiloru administrative, ca se le înscrie în registrele loru, se le observe și se face a se observa, și Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentulu Justiției este însercinatu a priveghia publicarea loru.

Datu în Bucuresci, la 31 Martie, 1864.

ALECSANDRU ION
S. D.

 

Ministru Secretaru de Statu Ministru Secretaru de Stat
la Departamentulu de Interne, la Departamentulu Justiției
M. Cogălnicenu. (ad-interim).
P. Orbescu.

 

No. 394.