La începutul secolului trecut, politicienii vremii au ascultat sfatul specialiștilor și au reglementat accesul la locuințe de calitate (asa numitele « locuinte ieftine » sau « locuinte economice » construite de comuna urbana Bucuresti sau intreprinderi, via SCCL Bucuresti). Cincinat Sfintescu participase cu un an mai inainte la primul congres european pentru locuinte sociale de la Viena, iar in anul urmator …s-a pus in practica, cu respectarea terminologiei specifice, « înlesnirea procurări de locuinte ieftine și sănătoase populațiunii nevoiașe a Capitalei” …
Actul a fost semnat de Regele Carol, de ministrul de interne I.I.C.Bratianu si de ministrul de justitie Toma Stelian (cel care din patriotism, a lasat moștenire Statului Român și cetățenilor săi , atât colectia sa de arta, cât și palatul din Sos.Kiseleff – palat devenit astazi sediul al partidului ultraliberal PDS ! Buna afacere…)
Primele reusite ale SCCL sunt in strada Lânăriei (sudul era zona industriala dinamica a Bucurestiului, beneficiind de electricitatea si gazul de la societatile comunale specifice situate pe fostul bulevard Fabrica de Gaz, astazi Bd. Mărășești). Au urmat cele din strazile Zablovski, Cornea (astazi Gala Galaction), Caraiman, Trotusului, Bulevardul Tei, in Floreasca, la Pieptanari, in zona Sebastian (fost Lupeasca), la Cutitul de Argint sau chiar pe Kiseleff si in Piata Lahovary etc (vezi harta C.Sfintescu, 1933). Au fost construite până în iunie 1948, cand societatea a fost desfiintata la nationalizarea “fortelor de productie”,circa 4100 locuinte. Ulterior, locuintele respective au intrat in logica repartitiilor si inchirierilor caselor nationalizate, iar dupa 1990 au fost vândute catre locatari in conditiile cunoscute!
Astazi, ca si acum o suta de ani, locuintele realizate de SCCL sunt case frumoase, elegante, placut de locuit, usor de amenajat, fiind situate pe parcele de dimensiuni rezonabile (adica, un pic de curticica, nu mare…dar suficient ca sa poti spune “stau la casa…am iesit in curte…”), situate in zone bine echipate edilitar, accesibile din punct de vedere spatial (aveau tramvai inca din interbelic) si destul de putin accesibile din punct de vedere pret!!
Cred ca și acest exemplu ar trebui sa fie de exemplu pentru decidentii de astazi din domeniul locuirii! Locuinta sociala (ieftina, economica..sau cum s-a mai numit de un secol si 6 ani in Romania) este un mijloc prin care poti sprijini evolutia unei natiuni sa creasca economic, cultural, social. Ma surprinde faptul ca multi dintre cei ce decid (sau nu decid… ) astazi in domeniul politicilor de locuire sociala sunt ei insisi beneficiari de locuinta cu chirie atribuita de stat in anii 70-80 (deci sociala, chiar daca nu se chema asa..). Mobilitatea lor sociala (multi dintre ei sunt “cu origini sanatoase”, din familii fara resurse, fapt care le-a dat acces la scoala, saca si serviciu urban…) si implicit succesul profesional de astazi se datoreaza si masurii simple, dar eficiente, de a avea acces facil la o locuinta decenta la inceputul carierei lor profesionale si familiale! De ce nu multuplica aceasta masura si pentru altii ca ei? …
