Aparent nicio legătură! Și, cu toate acestea, există o legătură între cele două elemente. Menționez că acest articol nu este unul de istorie, ci unul vizând gestiunea urbană bucureșteană. Nu comentez semnificațiile istorice ale momentului 16 februarie 1933, mai ales în contextul scrierii și rescrierii periodice a istoriei, fapt care mă îndeamnă la prudență în a lua o poziție “fermă” asupra evenimentelor. Citesc acum Amintirile colonelului Lăcusteanu care oferă o cu totul altă perspectivă asupra momentului revoluției de la 1848 și a eroilor săi care, ca nume de străzi dar nu numai, au traversat epocile…
Revin la 16 februarie, strada, cartierul și piața agro-alimentară și București! Sunt relicte ale perioadei anilor 50 (rămășițe ale Raionul 16 Februarie, devenit ulterior Raionul Gh. Gheorghiu-Dej, subunitate administrativă suprapusă parțial peste teritoriile de astăzi ale sectoarelor 1 și 6, de o parte și de alta a căii ferate), dar care acum nu mai au nici semnificații ideologice și nici nu mai funcționează ca repere identitare locale sau elemente de orientare eficientă în spațiul urban. Cartierul 16 Februarie este localizat la capătul liniilor de tramvai de pe Calea Giulești, fiind numit așa mai mult de către RATB și foarte puțin de către locuitorii săi și corespunde în fapt teritoriilor fostelor cartiere Giulești Sârbi și Țigănia. Ca practică de marketing teritorial, în perioada comunistă aceste teritorii periferice și cu o istorie socială precară, au fost redenumite după evenimentul care a legitimat mișcarea comunistă prin efecte imediate (muncitori greviști împușcați) și urmări (ani grei de închisoare pentru liderii greviștilor, deveniți mai apoi lideri ai regimului comunist în România). Strada și Piața agroalimentară 16 Februarie se află dincolo de calea ferată, în cartierul Bucureștii Noi, piața fiind elementul de orientare urbană cel mai cunoscut pentru locuitorii din zonă. Semnificațiile odonimului încep să se piardă în negura anilor… Citește mai departe