Bucureștiul meu, Date, locuri și fapte, Guvernanță urbană și teritorială

Cred că mulți bucureșteni de bun-simț, precum și cei pasionați de București sunt surprinși de faptul că parcul-model Ioanid nu se mai cheamă Ioanid ci Parcul Ion Voicu. Ca în multe alte situații din România post-comunistă, sub presiunea  edililor locali și în dezacord cu istoria locurilor, pentru a celebra personaje mai mult sau mai puțin cunoscute sau care aveau sau nu legătură cu locurile acelea, unele denumiri geografice au fost schimbate. Parcul Ioanid este o altă victimă a politicii, ideea schimbării numelui său în Parcul Ion Voicu fiind promovată în 2003 de fiul celui omagiat, Mădălin Voicu (deputat al Partidei Romilor între 1996-2000, respectiv al PSD între 2000-2016), cu sprijinul primarului de sector  (Neculai Onțanu) și a mai marilor vremii (Ion Iliescu și Adrian Năstase). Citește și restul

Bucureștiul meu, Date, locuri și fapte, Guvernanță urbană și teritorială

16 Februarie… și buna administrare a Bucureștiului

Aparent nicio legătură! Și, cu toate acestea, există o legătură între cele două elemente. Menționez că acest articol nu este unul de istorie, ci unul vizând gestiunea urbană bucureșteană. Nu comentez semnificațiile istorice ale momentului 16 februarie 1933, mai ales în contextul scrierii și rescrierii periodice a istoriei, fapt care mă îndeamnă la prudență în a lua o poziție “fermă” asupra evenimentelor. Citesc acum Amintirile colonelului Lăcusteanu care oferă o cu totul altă perspectivă asupra momentului revoluției de la 1848 și a eroilor săi care, ca nume de străzi dar nu numai, au traversat epocile…

Revin la 16 februarie, strada, cartierul și piața agro-alimentară și București! Sunt relicte ale perioadei anilor 50 (rămășițe ale Raionul 16 Februarie, devenit ulterior Raionul Gh. Gheorghiu-Dej, subunitate administrativă suprapusă parțial peste teritoriile de astăzi ale sectoarelor 1 și 6, de o parte și de alta a căii ferate),  dar care acum nu mai au nici semnificații ideologice și nici nu mai funcționează ca repere identitare locale sau elemente de orientare eficientă în spațiul urban. Cartierul 16 Februarie este localizat la capătul liniilor de tramvai de pe Calea Giulești, fiind numit așa mai mult de către RATB și foarte puțin de către locuitorii săi și corespunde în fapt teritoriilor fostelor cartiere Giulești Sârbi și Țigănia. Ca practică de marketing teritorial, în perioada comunistă aceste teritorii periferice și cu o istorie socială precară, au fost redenumite după evenimentul care a legitimat mișcarea comunistă prin efecte imediate (muncitori greviști împușcați) și urmări (ani grei de închisoare pentru liderii greviștilor, deveniți mai apoi lideri ai regimului comunist în România).  Strada și Piața agroalimentară 16 Februarie se află dincolo de calea ferată, în cartierul Bucureștii Noi, piața fiind elementul de orientare urbană cel mai cunoscut pentru locuitorii din zonă. Semnificațiile odonimului încep să se piardă în negura anilor… Citește și restul