La începutul secolului trecut, politicienii vremii au ascultat sfatul specialiștilor și au reglementat accesul la locuințe de calitate (asa numitele « locuinte ieftine » sau « locuinte economice » construite de comuna urbana Bucuresti sau intreprinderi, via SCCL Bucuresti). Cincinat Sfintescu participase cu un an mai inainte la primul congres european pentru locuinte sociale de la Viena, iar in anul urmator …s-a pus in practica, cu respectarea terminologiei specifice, « înlesnirea procurări de locuinte ieftine și sănătoase populațiunii nevoiașe a Capitalei” … Citește mai departe
Guvernanță urbană și teritorială
De 1 Mai – pe strada Armindenului din cartierul Primăverii
DEX on-line zice : ARMÍNDEN, armindeni, s. m. Nume popular al zilei de 1 Mai (ziua prorocului Eremia, considerată ca început al primăverii); sărbătoare populară de primăvară (ținută la 1 Mai). ♦ Pom sau ramură verde care se pune în ziua de 1 Mai la poarta, ușa sau ferestrele caselor. – Cf. sl. Ieremiinŭ, -dĭnĭ „ziua [sfântu]lui Ieremia”.
Pasionatul de București zice : în perimetrul în care astăzi se află cartierul Primăverii în perioada interbelică era locul de petrecere și ieșit la iarbă verde (din afara orașului) al bucureștenilor de “Armindeni” (1 Mai). De unde și numele străzii!! Citește mai departe
2 aprilie – 153 de ani de la intrarea în vigoare a Legii de organizare a comunelor urbane și rurale, dar și 150 de ani de “Ce-ți dorescu eu ție, dulce Românie”.
2 aprilie – 153 de ani de la intrarea în vigoare a Legii de organizare a comunelor urbane și rurale (Legea nr. 394/1864 pentru comunele urbane și rurale), dar și 150 de ani de “Ce-ți dorescu eu ție, dulce Românie” (în 1867, Mihai Eminescu a publicat, în Familia, poemul “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”). Citește mai departe
Vulnerabilitățile normative si instituționale ale Bucureștiului – între vorbe (teorie, legi…) și fapte (capacitate operațională și asumare instituțional-administrativă…)
Teoretizând despre vulnerabilități în vremuri liniștite…
Vulnerabilitatea urbană este cel mai adesea analizată doar din perspectiva pericolului de prăbușire a clădirilor la seisme. Dar vulnerabilitatea orașelor/teritoriilor nu trebuie limitată doar la această categorie de riscuri. Vulnerabilitatea este în primul rând expunerea fizică la un pericol, apoi o anumită fragilitate în raport cu acest eveniment și în cele din urmă lipsa de cunoaștere a modului în care o societate/o organizație să se comporte în caz de dezastru. Cuvântul este derivat din vulnerabilitate vulnerabilă, de la “vulnerabilis” în limba latină “vulnerare” care înseamnă “rănit”, care poate fi rănit, să fie afectat de un pericol extern. Prin extensie, este sinonim cu fragilitate în raport cu o amenințare. Citește mai departe
Destinul conacelor și moșierilor din România – noaptea de 2/3 martie 1949
În noaptea de 2/3 martie 1949, la ora 2, echipe de activişti şi securişti au scos din casele lor (rareori palate, de cele mai multe ori conace de ţară, semănând cu nişte locuinţe mai răsărite, dar și conace medievale – mai ales în Transilvania și Banat) peste 4375 de familii din mediul rural, totalizând peste 9250 de membri. Noaptea ca Hoții ! Citește mai departe
România – între politici funciare urbane absente și valorificări de drepturi litigioase
Scriu/spun de ani buni ca Romania este singura tara din UE (si nu numai) fara legislatie care să favorizeze realizarea de politici și rezerve funciare, precum si aplicarea dreptului de preempțiune urban.
Toti șmecherii de la manetele puterii de 27 de ani, indiferent de culoare, au avut grijă ca aceste instrumente juridice și operaționale să nu se legifereze pentru ca terenurile lor urbane (obținute pe căi diverse, cel mai adesea legale) să poată fi valorificate pe o piață imobiliară slab reglementată și puternic speculată și controlată! Citește mai departe
Despre arborii urbei în iarna lui 1917 și cea din 2017
În anumite privințe, îmi pare că suta de ani ce ne desparte de vremea Marelui Război nu ne-a făcut să progresăm / să ne schimbăm foarte mult!
Ca și în urmă cu o sută de ani, în 1917, iarna în București a fost geroasă ! În contextul regimului strict impus de ocupația germană, a existat și o accentuată criză de lemne de foc, fapt care a determinat populația să valorifice și să pună pe foc garduri, lemnăria clădirilor în construcție și …să taie toți arborii din Cișmigiu !
Ieri , 30 ian.2017, am constatat că pe str.Carol Knappe au fost tăiați 3 castani , tăiați discret la adăpostul nopții și nepăsării generale ! Citește mai departe
Interviu Bogdan Suditu – Vasile Ernu despre societatea si constructia Bucurestilor
… Merci, Vasile Ernu !
Interviul a fost publicat pe http://www.platzforma.md/scurta-istorie-urbana-a-bucurestiului-de-la-inceputuri-pana-mai-ieri/ Citește mai departe
In 24 ianuarie, despre Politicieni-Eroi si “mititei”!
..de Ziua Unirii… ne amintim de Cuza si Kogălniceanu, dar au mai fost și alții: ce politicieni am avut noi atunci, zicea Cineva mai ieri… Promovez azi memoria unui discret dar valoros politician care a contribuitla Istoria Romaniei: Vasile Boerescu !
Deputatul Vasile Boerescu, în ianuariei 1859, într-o şedinţă a Adunării Elective, a propus alegerea pe tronul de la Bucureşti a proaspătului domnitor al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. Vasile Boerescu a fost inspirat şi a argumentat juridic dubla alegere prin recursul la modelul reprezentat de Suedia şi de Norvegia, care aveau acelaşi monarh. În 24 ianuarie 1859, tot Vasile Boerescu a susținut cel dintâi discurs după realizarea actului electiv din şedinţa Adunării Elective a Munteniei. Si contributiile sale politice au continuat si in jurul anului 1866, respectiv 1877 ! Citește mai departe
Realitatea planificării urbane la 27 de ani după 27 decembrie 1989….
În 27 decembrie 1989 era publicat Decretul-lege nr.1 / 1989 prin care Consiliul Frontului Salvarii Nationale a decretat abrogarea a 13 legi, decrete si alte acte normative emise de fostul regim dictatorial, “acte normative cu un profund caracter nedrept şi contrare intereselor poporului român”, dintre care 3 acte normative aveau legatură cu domiciliul şi planificarea (sistematizarea) urbană şi teritorială :
– Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale;
– Decretul nr.56/1978 privind organizarea Comisiei centrale de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale şi a comisiilor locale de sistematizare.
– Decretul nr.68/1976 privind schimbarea domiciliului din alte localităţi în oraşe declarate potrivit legii oraşe mari. Citește mai departe